Conform unui studiu realizat de compania de consultanță McKinsey, 70% dintre companiile de top au integrat inovația în planurile lor de expansiune, fie pentru a extinde piețele existente, fie pentru a dezvolta piețe noi. Această abordare se concentrează pe crearea de produse și servicii care să răspundă comportamentelor și nevoilor în continuă schimbare ale clienților.

Există companii care au plasat inovația în centrul modelului lor de business. De exemplu, Apple, prin lansarea constantă de produse inovatoare, a reușit să creeze noi nevoi consumatorilor. Netflix a revoluționat industria serviciilor de streaming prin introducerea unui model de abonament, în locul plății pentru fiecare item descărcat, și a continuat să inoveze prin dezvoltarea de conținut propriu.

De asemenea, inovația poate apărea și în mod “neintenționat”: Alberto Perez, un instructor columbian de aerobic, care a uitat să aducă muzica specifica de exerciții la clasă și a folosit ceea ce avea la îndemână -muzica salsa. Ulterior, Zumba a ajuns sa fie practicată în 200.000 de locații din 180 de țări, atrăgând peste 15 milioane de clienți prin faptul ca participanții percep zumba nu ca pe un antrenament monoton tradițional, ci ca pe o petrecere energică.

Este esențial ca fiecare companie să-și definească rolul inovației în cadrul business-ului și să coreleze inovația cu obiectivele de creștere.

În România, inovația se concentrează adesea la nivel de brand. Consumatorii aleg branduri, nu doar produse, astfel că alinierea poziționării brandurilor cu portofoliul de produse noi devine crucială pentru obținerea de rezultate pe termen scurt și lung. Există branduri care, datorită poziționării lor, sunt restrictive în privința inovației; dacă acestea depășesc limitele acceptabile, riscă să-și piardă credibilitatea. În contrast, sunt mărci , ca de exemplu brandurile de parfumuri prestige, care trebuie să inoveze constant pentru a rămâne relevante în fața consumatorilor. Înainte de a lansa proiecte de inovație, este important să se evalueze poziționarea brandului. Dacă aceasta nu permite inovații, companiile trebuie să decidă dacă își modifică poziționarea sau renunță la inițiativele de lansare a noilor produse, având în vedere impactul pe termen scurt și lung.

Inovația nu este un scop în sine, ci un mijloc de a genera rezultate, respeciv valoare. Pentru ca ea să contribuie efectiv la creștere in business și să minimizeze riscurile asociate, structura organizațională și procesele interne trebuie să o susțină. Un proces optimizat de lansare a produselor noi, care asigură structură și aliniere interdepartamentală, este absolut necesar pentru o inovație sustenabilă. Lipsa unui astfel de proces poate conduce la pierderi în loc de profit.

Pentru adaptarea și prosperitatea companiilor în cadrul contextului de business dinamic de astăzi, inovația reprezintă punctul de întâlnire dintre strategie, creativitate si colaborare si fie că este o alegere strategică sau o reacție la schimbările din piață, ea trebuie să fie integrată în cultura si structura  organizațională pentru a genera rezultate.

Un articol scris de Alina Martinescu, absolvent Professional Diploma in Marketing și trainer collaborator la Institutul de Marketing. Alina Martinescu este un practician implicat de peste de 18 de ani în strategii, campanii și proiecte de inovaţie, brand management și trade marketing pe diferite categorii: de la bere, băuturi spirtoase, sucuri carbogazoase, beauty, jucării și produse lactate.

Descoperiți trainingul  nostru aplicat de management al proceselor de inovație.

 

Knowledge sharing is caring.